Scleroza multiplă este o afecțiune autoimună cronică care afectează sistemul nervos central — creierul, măduva spinării și nervii optici. În scleroza multiplă, sistemul imunitar atacă din greșeală mielina (teaca protectoare a fibrelor nervoase), provocând inflamarea și cicatrizarea acesteia. Această degradare întrerupe transmiterea mesajelor între creier și restul corpului, ceea ce duce la tulburări de sensibilitate, coordonare, văz și memorie. Boala evoluează în episoade (pusee) urmate de perioade de remisie sau poate progresa lent, fără remisii clare. Deși nu există vindecare, tratamentele moderne pot reduce frecvența recidivelor, încetini evoluția și ameliora simptomatologia.
Simptome precoce: la ce să fii atent
Primele manifestări ale sclerozei multiple sunt adesea nespecifice și pot apărea cu ani înainte de diagnostic. Ele variază de la o persoană la alta, dar cele mai frecvente semne timpurii includ:
Tulburări de vedere: vederea încețoșată, pierderea parțială a vederii (de obicei la un singur ochi), durere oculară la mișcare sau vedere dublă; acestea pot fi semn de nevrită optică.
Slăbiciune sau lipsă de coordonare: senzația de slăbiciune la nivelul unui membru, dificultăți de mers sau pierderea fineții mișcărilor.
Amorțeală și furnicături: senzații de amorțeală, furnicături sau „curent electric” într-un membru, pe față sau pe trunchi.
Tulburări de echilibru și amețeală: senzația de vertij sau dificultăți la schimbarea rapidă a poziție.
Aceste simptome pot fi temporare, iar pacientul revine la normal după câteva zile sau săptămâni. Cu toate acestea, apariția lor este un motiv să consulți un medic neurolog.
Simptome în cursul bolii
Pe măsură ce scleroza multiplă avansează, se pot manifesta și alte simptome:
Oboseală accentuată, cu apariția unui sentiment de epuizare nejustificată.
Probleme de memorie și concentrare, dificultăți în procesarea informațiilor sau în planificarea activităților.
Tulburări urinare sau de tranzit intestinal, nevoia frecventă de a urina sau constipație.
Rigiditate și spasme musculare (spasticitate), tremor.
Tulburări emoționale, cum ar fi depresie sau anxietate.
Simptomele pot apărea în pusee (episoade de agravare) urmate de perioade în care se ameliorează sau dispar (remisie).
Cauze și factori de risc
Cauza exactă a sclerozei multiple nu este pe deplin clarificată. Specialiștii consideră că un cumul de factori genetici și de mediu determină apariția bolii. Printre factorii de risc identificați se numără:
Fumatul și expunerea la toxine (fum de țigară, pesticide)
Niveluri scăzute de vitamina D și lipsa expunerii la lumina naturală
Infecția cu virusul Epstein‑Barr sau mononucleoză în antecedente
Obezitatea în copilărie
Predispoziție genetică: prezența unui caz de scleroză multiplă în familia apropiată
Vârsta: debutul se produce de obicei între 20 și 40 de ani
Sexul: femeile sunt mai afectate decât bărbații
Originea etnică: persoanele de descendență nord‑europeană prezintă un risc ușor crescut
Tipuri de scleroză multiplă
Există mai multe forme de scleroză multiplă, în funcție de modul în care evoluează:
Tip de SM | Caracteristici | Prevalență |
---|---|---|
Clinically Isolated Syndrome (CIS) | Primul episod de simptome provocate de inflamație și demielinizare; nu îndeplinește încă toate criteriile de SM, dar poate progresa către scleroza multiplă | Forma inițială; nu toți pacienții evoluează spre scleroză multiplă |
SM recurent-remitentă (RRMS) | Alternanță între pusee (recăderi) și perioade de remisie; este cea mai frecventă formă, afectând circa 85% dintre pacienții diagnosticați. | Cea mai comună formă |
SM secundar progresivă (SPMS) | Urmează stadiului recurent-remitent; simptomele devin progresiv mai severe, iar remisii apar tot mai rar. | Se dezvoltă din RRMS |
SM primar progresivă (PPMS) | Simptomele se agravează treptat încă de la debut, fără perioade de remisii clare. | Mai rară; afectează ~10‑15% din pacienți |
Variante rare | Tumefactive, Balo sau Marburg — forme agresive, cu leziuni atipice și evoluție rapidă. | Foarte rare |
Diagnostic
Diagnosticul sclerozei multiple este complex și presupune excluderea altor boli. Medicul neurolog va efectua:
Anamneză și examen neurologic, evaluând funcțiile cognitive, echilibrul, reflexele și sensibilitatea;
Analize de sânge și urină, pentru a elimina alte cauze de simptome
Imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) a creierului și măduvei spinării, pentru a detecta leziuni specifice
Puncție lombară (analiza lichidului cefalorahidian)
Teste de potențiale evocate (EP), care măsoară conducerea impulsurilor nervoase
Nu există un test unic care să confirme boala; diagnosticul se stabilește cumulând date clinice și paraclinice.
Opțiuni de tratament
Nu există încă un remediu curativ, dar tratamentele disponibile pot reduce frecvența puseelor, încetini deteriorarea și ameliora simptomele. Planul terapeutic este individualizat și poate include:
Terapia modificatoare a bolii (DMT). Aceste medicamente reglează răspunsul imun, reduc numărul recăderilor și întârzie progresia bolii. Tratamentul precoce, chiar din stadiile inițiale, poate diminua formarea de noi leziuni și riscul de dizabilitate. Există mai multe forme de administrare (injectabile, orale, infuzii), iar medicul va alege în funcție de tipul bolii, toleranța și planurile de viață ale pacientului.
Gestionarea recidivelor. Puseele severe pot necesita un tratament antiinflamator de scurtă durată (de regulă corticosteroizi administrați intravenos) pentru a reduce inflamația și a accelera recuperarea.
Tratament simptomatic. Pentru oboseală, spasticitate, tremor, tulburări de somn sau probleme emoționale se pot utiliza diverse medicamente și proceduri (de exemplu stimularea creierului profund pentru tremor). De asemenea, terapia ocupatională, kinetoterapia și terapia logopedică pot ajuta la menținerea funcțiilor motorii și cognitive.
Consiliere psihologică și suport. Depresia și anxietatea sunt frecvente în scleroza multiplă. Sprijinul psihologic, grupurile de suport și terapia cognitiv‑comportamentală pot îmbunătăți calitatea vieții.
Participarea în studii clinice. Medicul poate recomanda înscrierea în studii care testează terapii inovatoare, cum ar fi anticorpi monoclonali sau terapii celulare.
Când să consulți medicul
Adresează-te unui medic neurolog dacă observi:
Debutul unor simptome sugestive (de exemplu tulburări de vedere, slăbiciune sau amorțeală);
O agravare a simptomelor cunoscute sau apariția unor recidive frecvente;
Dificultăți majore în desfășurarea activităților zilnice;
Manifestări psihice precum depresie, anxietate severă sau tulburări cognitive.
Un diagnostic și tratament precoce pot schimba semnificativ prognosticul.
Cum te poate ajuta Ringdoc
Scleroza multiplă necesită monitorizare pe termen lung și un plan de tratament personalizat. Prin aplicația Ringdoc poți beneficia de consultații online cu neurologi și alți specialiști (fizioterapeuți, psihologi), poți primi rețete electronice și poți urma programe de recuperare adaptate, totul fără deplasări inutile. Dacă ai nevoie de o a doua opinie sau vrei să îți ajustezi tratamentul, programează o consultație video rapid și primește sfaturi la timp.
Concluzie
Scleroza multiplă este o boală imprevizibilă, dar informația corectă și intervenția timpurie fac diferența. Recunoașterea simptomelor precoce, consultarea unui neurolog, respectarea tratamentului și un stil de viață sănătos pot reduce frecvența și severitatea puseelor. Cu sprijinul potrivit și accesul la servicii medicale de calitate, pacienții cu scleroză multiplă pot duce o viață activă și împlinită.