Boala celiacă este o afecțiune autoimună serioasă, declanșată de consumul de gluten – o proteină prezentă în grâu, secară și orz. Această boală afectează mucoasa intestinului subțire, iar netratată, poate duce la malabsorbție, deficiențe nutriționale și complicații grave. Deși mulți oameni asociază intoleranța la gluten cu o simplă sensibilitate, boala celiacă este cu totul altceva: un diagnostic care necesită atenție pe viață.
Ce este boala celiacă și cum afectează organismul
La o persoană cu boală celiacă, sistemul imunitar reacționează anormal atunci când detectează gluten în alimente. În loc să-l ignore, corpul îl consideră un pericol și atacă propriul intestin subțire. Acest atac afectează vilozitățile intestinale – structuri esențiale pentru absorbția nutrienților. În timp, mucoasa intestinală devine atrofică, iar organismul nu mai poate extrage eficient substanțele necesare din alimentație.
Simptomele bolii celiace: cum recunoști semnalele timpurii
Boala celiacă se poate manifesta în moduri diferite. La unii pacienți apar simptome digestive clasice, în timp ce la alții domină semnele extra-digestive sau chiar lipsa simptomelor vizibile.
Cele mai frecvente simptome ale bolii celiace sunt:
Diferența între alergie la grâu, intoleranță la gluten și boală celiacă
| Afecțiune | Cauză | Simptome | Diagnostic | Tratament |
|---|---|---|---|---|
| Boala celiacă | Reacție autoimună la gluten | Digestive + sistemice | Anticorpi + biopsie intestinală | Dietă strictă fără gluten |
| Alergie la grâu | Reacție alergică IgE | Respiratorii, cutanate | Teste alergologice | Evitarea grâului |
| Intoleranță la gluten | Mecanism incert | Balonare, disconfort | Excludere diagnostică | Dietă fără gluten (nu strictă) |
Cauze și factori de risc pentru apariția bolii celiace
Deși cauza exactă nu este complet înțeleasă, se știe că boala celiacă este influențată de predispoziția genetică și de factori de mediu. Majoritatea pacienților au genele HLA-DQ2 sau HLA-DQ8. Afecțiunea poate apărea la orice vârstă, însă riscul este mai mare în următoarele situații:
ai rude diagnosticate cu boala celiacă;
suferi de alte boli autoimune (diabet tip 1, tiroidită autoimună);
ai suferit infecții gastrointestinale frecvente în copilărie;
ai sindromul Down sau Turner;
ai fost expus la gluten devreme sau ai fost născut prin cezariană.
Cum se pune diagnosticul de boală celiacă
Diagnosticul nu se pune doar pe baza simptomelor. Este nevoie de o combinație de analize și investigații specializate:
Testele serologice – cele mai frecvente sunt anticorpii anti-transglutaminază tisulară (tTG-IgA) și anti-endomisium (EMA). Aceste teste arată reacția imună anormală la gluten.
Endoscopia digestivă superioară cu biopsie – confirmă afectarea mucoasei intestinale.
Dozarea imunoglobulinelor IgA – pentru a exclude un deficit de IgA, care poate da rezultate fals-negative.
Testele genetice (HLA-DQ2 / DQ8) – nu confirmă boala, dar pot exclude diagnosticul în lipsa genelor implicate.
Tratamentul bolii celiace: dieta fără gluten
În prezent, singurul tratament eficient este dieta fără gluten. Aceasta implică excluderea completă a tuturor produselor care conțin:
grâu (făină albă, griș, tăiței, pâine);
secară;
orz;
alimente procesate care pot conține urme de gluten (mezeluri, sosuri, supe la plic).
Chiar și cantități mici de gluten, consumate accidental, pot reactiva boala și pot afecta intestinul. De aceea, este importantă citirea atentă a etichetelor și evitarea contaminării încrucișate în bucătărie.
Boala celiacă netratată: riscuri și complicații
Nerespectarea dietei fără gluten poate duce la probleme grave de sănătate pe termen lung. Printre cele mai periculoase complicații se numără:
malabsorbția nutrienților și carențele cronice (fier, calciu, vitamina B12, vitamina D);
osteoporoză severă și fracturi;
infertilitate sau complicații în sarcină;
limfom intestinal sau alte forme de cancer digestiv;
tulburări neurologice: neuropatie periferică, ataxie, convulsii.
Viața cu boala celiacă
Deși inițial poate părea copleșitor, un pacient celiac își poate trăi viața normal cu puțină organizare. Gama de produse fără gluten a crescut semnificativ, iar restaurantele încep să ofere alternative sigure. Este recomandat:
să colaborezi cu un medic gastroenterolog și un nutriționist;
să îți faci analizele periodic pentru a verifica eventualele carențe;
să discuți cu alți pacienți și să cauți comunități de sprijin.
Concluzie
Boala celiacă este mai frecventă decât credem și adesea rămâne nediagnosticată. Nu este o simplă intoleranță, ci o boală autoimună care necesită atenție permanentă. Dacă ai simptome digestive recurente, anemie inexplicabilă sau rude cu diagnostic de boală celiacă, nu ignora semnele. Cu ajutorul aplicației Ringdoc, poți beneficia de consultații rapide, interpretarea analizelor și recomandări personalizate.
