Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice, asociată stilului de viață modern, caracterizat prin alimentație dezechilibrată și sedentarism. Mulți oameni nu știu că au această afecțiune, deoarece poate rămâne „tăcută” ani întregi, dar în lipsa tratamentului poate evolua către forme grave, inclusiv ciroză. În acest articol îți explicăm cum să recunoști boala din timp și ce măsuri poți lua pentru a preveni complicațiile.
Ce este boala ficatului gras non-alcoolic?
Boala ficatului gras non-alcoolic apare atunci când grăsimile se acumulează excesiv în ficat, fără să existe un consum semnificativ de alcool. Practic, ficatul începe să „se îngrașe” din cauza dezechilibrelor metabolice și alimentare. În stadiile incipiente, afecțiunea este reversibilă prin modificarea stilului de viață, însă în forme avansate poate evolua spre inflamație (steatohepatită non-alcoolică – NASH), fibroză și ciroză hepatică.
Cauze principale ale ficatului gras non-alcoolic
Printre principalele cauze se află:
- alimentația bogată în grăsimi și zaharuri rafinate;
- supraponderalitatea și obezitatea;
- diabetul zaharat de tip 2;
- niveluri crescute ale colesterolului și trigliceridelor;
- sedentarismul;
- sindromul metabolic;
- anumite medicamente sau factori genetici.
Simptome frecvente
Cel mai adesea, boala evoluează „în liniște”, fără să provoace simptome evidente. În fazele avansate sau în momentele de agravare pot apărea semne precum oboseala accentuată, disconfort sau presiune în partea dreaptă a abdomenului, balonare frecventă și creștere inexplicabilă în greutate. De multe ori, primele semne sunt descoperite întâmplător, prin analize de sânge care arată valori modificate ale enzimelor hepatice.
Factori de risc
Riscul de a dezvolta această afecțiune este mai mare la persoanele supraponderale, la cei care au diabet sau rezistență la insulină, dar și la cei cu colesterol și trigliceride crescute. Persoanele cu hipertensiune arterială sau cu un stil de viață sedentar sunt de asemenea expuse. În general, bărbații peste 40 de ani sunt mai afectați, însă și femeile pot dezvolta această boală, mai ales în prezența unor dezechilibre hormonale.
Cum se diagnostichează boala ficatului gras
Diagnosticul se stabilește relativ ușor, de obicei pornind de la analize de sânge care arată creșterea valorilor transaminazelor (ALT, AST) și a GGT. Un rol important îl are ecografia abdominală, care poate arăta ficatul mărit și cu zone de steatoză. În cazuri mai complicate, medicul poate recomanda investigații suplimentare precum elastografia, RMN-ul, analize de profil lipidic și glicemie, iar în formele grave chiar și biopsie hepatică.
Cum poți preveni boala ficatului gras
Cele mai eficiente metode sunt:
- pierderea în greutate (5-10% scădere poate reduce grăsimea hepatică);
- alimentație echilibrată, bogată în fibre, proteine de calitate, legume și fructe;
- evitarea zaharurilor și grăsimilor saturate;
- activitate fizică regulată – minim 30 minute/zi;
- controlul glicemiei și al colesterolului;
- limitarea medicației hepatotoxice;
- monitorizare medicală periodică.
Concluzie
Boala ficatului gras non-alcoolic este tăcută dar periculoasă pe termen lung. Prin analize regulate, un stil de viață echilibrat și tratament personalizat poți preveni complicațiile și menține un ficat sănătos. Cu Ringdoc poți beneficia de consultații rapide pentru interpretarea analizelor și sfaturi medicale din confortul casei tale.