Ringdoc – Noutăți despre telemedicina din Romania

Refluxul gastroesofagian – simptome, cauze, tratament

Conținut

Refluxul gastroesofagian (GERD) este o afecțiune digestivă comună în care acidul din stomac se întoarce în esofag, provocând arsuri la stomac și alte simptome neplăcute. Aceasta apare atunci când sfincterul esofagian inferior (LES), o bandă de mușchi la capătul inferior al esofagului, nu se închide complet sau se deschide prea des, permițând acidului stomacal să pătrundă în esofag.

Cauze

Slăbirea sfincterului esofagian inferior (LES)

Sfincterul esofagian interior (sau LES) este responsabil pentru menținerea acidului în stomac. Dacă acest mușchi este slăbit sau relaxat anormal, acidul gastric poate urca în esofag, provocând refluxul acid.d

Consumul de alimente declanșatoare

Anumite alimente și băuturi pot slăbi LES sau pot stimula producerea excesivă de acid gastric. Printre acestea se numără:

  • Alimentele grase sau prăjite
  • Ciocolata
  • Cofeina
  • Băuturile carbogazoase
  • Citricele și sucurile din citrice
  • Alcoolul
  • Menta și menta piperată

Obezitatea

Obezitatea este unul dintre factorii majori care contribuie la dezvoltarea refluxului gastroesofagian (GERD). Excesul de greutate, în special grăsimea acumulată în zona abdominală, poate crește presiunea intra-abdominală. Această presiune suplimentară poate forța conținutul stomacului, inclusiv acidul gastric, să urce în esofag. Cu cât este mai mare presiunea exercitată asupra stomacului, cu atât este mai probabil ca sfincterul esofagian inferior (LES) să cedeze, permițând acidului să urce în esofag.

Pe lângă presiunea fizică, obezitatea poate fi asociată și cu un stil de viață care include consumul de alimente bogate în grăsimi, dulciuri și băuturi carbogazoase, toate acestea fiind factori de risc suplimentari pentru GERD. Scăderea în greutate este adesea recomandată ca parte a planului de tratament pentru a reduce simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu reflux acid.

Sarcina

Sarcina este un alt factor comun care poate duce la apariția refluxului gastroesofagian, și asta din două motive principale: modificările hormonale și presiunea fizică asupra stomacului.

În timpul sarcinii, nivelurile crescute de progesteron determină relaxarea multor mușchi din corp, inclusiv sfincterul esofagian inferior (LES). Această relaxare permite acidului gastric să urce mai ușor în esofag, provocând arsuri la stomac și alte simptome de reflux acid.

Pe măsură ce sarcina avansează, uterul în creștere exercită o presiune tot mai mare asupra stomacului, contribuind la refluxul acid. De asemenea, stomacul este comprimat, ceea ce reduce capacitatea sa și crește riscul de reflux acid, mai ales după mese.

Multe femei însărcinate experimentează simptome de reflux gastroesofagian, mai ales în trimestrul al treilea. De obicei, simptomele se diminuează după naștere, când presiunea asupra stomacului scade, iar nivelurile hormonale revin la normal.

Fumatul

Fumatul are un impact negativ semnificativ asupra funcției gastroesofagiene și este un factor de risc bine documentat pentru refluxul acid. Nicotina din țigări relaxează sfincterul esofagian inferior (LES), slăbind astfel bariera dintre stomac și esofag. Aceasta permite acidului gastric să urce în esofag mai ușor, ceea ce poate provoca arsuri la stomac și alte simptome de GERD.

În plus, fumatul stimulează secreția de acid gastric și reduce producția de bicarbonat de sodiu, care este esențial pentru neutralizarea acidului. De asemenea, fumatul afectează salivația, iar saliva joacă un rol important în protejarea esofagului împotriva acidului prin neutralizarea acestuia și spălarea conținutului gastric din esofag.

Renunțarea la fumat este unul dintre cele mai eficiente moduri de a reduce simptomele de reflux acid și de a îmbunătăți sănătatea gastroesofagiană pe termen lung.

Hernia Hiatală

Hernia hiatală este o afecțiune în care o parte a stomacului împinge prin diafragmă în cavitatea toracică, afectând astfel funcționarea normală a sfincterului esofagian inferior (LES). Diafragma este un mușchi mare care separă cavitatea toracică de cea abdominală, iar LES ar trebui să fie localizat chiar sub diafragmă.

Când o parte a stomacului trece prin diafragmă, LES este deplasat din poziția sa normală, ceea ce face ca bariera naturală împotriva refluxului acid să devină mai puțin eficientă. Ca rezultat, acidul gastric poate urca mai ușor în esofag, provocând simptomele caracteristice ale GERD, cum ar fi arsurile la stomac, regurgitarea și durerea în piept.

Hernia hiatală este mai frecventă la persoanele în vârstă și la cele care suferă de obezitate. Tratamentul poate include modificări ale stilului de viață, medicamente sau, în cazuri severe, intervenție chirurgicală pentru repararea herniei și restabilirea funcției normale a LES.

Simptopme

  • Arsurile la Stomac (Pirozis): Arsurile la stomac sunt cel mai frecvent simptom al GERD și se manifestă printr-o senzație de arsură sau durere în piept, care apare de obicei după mese și se poate agrava atunci când te apleci sau te întinzi.

  • Regurgitarea: Regurgitarea acidului sau alimentelor din stomac în gură sau esofag este un alt simptom comun. Poate lăsa un gust amar sau acru în gură.

  • Dificultăți la Înghițire (Disfagie): GERD poate cauza inflamația esofagului, ceea ce duce la dificultăți la înghițire.

  • Tuse Uscată sau Sforăit: Refluxul acid poate irita gâtul, provocând tuse sau sforăit cronic.

  • Durere în Piept: Durerea din GERD poate fi similară cu cea a unui atac de cord și poate fi însoțită de senzație de presiune sau strângere în piept.

Tratament

Modificări ale stilului de viață

  • Dietă: Evitarea alimentelor care declanșează simptomele este crucială. Consumă mese mici și regulate și evită să mănânci cu 2-3 ore înainte de culcare.
  • Scădere în Greutate: Dacă ești supraponderal, pierderea în greutate poate reduce semnificativ simptomele GERD.
  • Ridicarea Capului în Timpul Somnului: Dormitul cu capul ridicat poate ajuta la prevenirea refluxului acid pe timpul nopții.
  • Renunțarea la Fumat: Fumatul agravează simptomele GERD și slăbește LES, așa că renunțarea este esențială.

Medicamentație

  • Antiacide: Acestea neutralizează acidul gastric și oferă ușurare rapidă. Exemple includ medicamente pe bază de hidroxid de magneziu, hidroxid de aluminiu sau carbonat de calciu.
  • Blocante H2: Aceste medicamente reduc producția de acid gastric. Exemplele includ ranitidina și famotidina.
  • Inhibitori ai Pompei de Proton (IPP): Acestea sunt mai eficiente decât blocantele H2 și reduc producția de acid gastric pentru perioade mai lungi. Exemple includ omeprazolul și esomeprazolul.

Intervenție chirurgicală

În cazurile severe sau atunci când medicamentele nu sunt eficiente, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Fundoplicatura Nissen este cea mai comună procedură și implică înfășurarea unei părți a stomacului în jurul LES pentru a întări sfincterul și a preveni refluxul acid.

Prevenție

Pentru a preveni apariția refluxului gastroesofagian, este important să adopți un stil de viață sănătos și să eviți factorii declanșatori cunoscuți. Aceasta include menținerea unei greutăți corporale sănătoase, evitarea alimentelor și băuturilor care cauzează simptome, precum și gestionarea stresului, care poate contribui la agravarea GERD.

Concluzie

Refluxul gastroesofagian este o afecțiune comună care poate afecta semnificativ calitatea vieții. Cu toate acestea, prin identificarea și gestionarea cauzelor și simptomelor, majoritatea persoanelor pot controla eficient această afecțiune. Modificările stilului de viață, medicația și, în cazuri rare, intervenția chirurgicală, pot oferi ameliorare și pot preveni complicațiile pe termen lung.

Mai multe resurse medicale

Sezonul rece aduce cu sine nu doar zăpadă și temperaturi scăzute, ci și o preocupare...

Amitrofia spinală este o afecțiune autozomal recesivă, determinată de mutații la nivelul cromozomului 5 –...

Într-o eră în care suntem asaltați de un flux continuu de informații, conceptul de disonanță...

Tulburarea de personalitate dependentă este una dintre cele mai complexe tulburări de personalitate, caracterizată prin...

Tulburarea de personalitate evitantă este o afecțiune psihologică complexă, caracterizată printr-o temere intensă de evaluare...

Tulburarea de personalitate borderline (BPD – Borderline Personality Disorder) este o afecțiune psihiatrică complexă care...