Sindromul colonului iritabil (SCI) – cunoscut și ca „irritable bowel syndrome” (IBS) – este o tulburare cronică de interacțiune intestin‑creier, în care musculatura și nervii tubului digestiv nu mai funcționează armonios. Boala provoacă episoade recurente de dureri abdominale, balonare, diaree, constipație sau alternanțe între acestea. Deși simptomele sunt supărătoare, sindromul colonului iritabil nu produce leziuni structurale ale colonului și nici nu crește riscul de cancer. Prevalența este ridicată: se estimează că 10‑15 % dintre adulți au sindromul colonului iritabil, dar doar o mică parte ajung la medic pentru diagnostic.
Cum funcționează intestinul și de ce devine „iritabil”?
În mod normal, mușchii intestinului se contractă ritmic pentru a propulsa hrana. În sindromul colonului iritabil, acești mușchi se contractă anormal (prea rapid sau prea lent), ceea ce determină diaree sau constipație. Sistemul nervos intestinal devine, de asemenea, hipersensibil, iar căile de comunicare dintre creier și intestin (axa intestin‑creier) sunt alterate. Acest lucru explică de ce stresul psihic, anumite alimente sau fluctuațiile hormonale pot declanșa sau agrava simptomele. Alte posibile cauze includ:
Infecții gastro‑intestinale severe sau episoade de gastroenterită care pot lăsa colonul sensibil.
Modificări ale microbiomului: persoanele cu sindromul colonului iritabil au o compoziție a bacteriilor intestinale diferită de a celor sănătoși.
Intoleranțe alimentare (de exemplu, la lactoză) și inflamații subclinice.
Stresul major în copilărie sau traumele, care par să crească sensibilitatea axei intestin‑creier.
Factori de risc
Anumiți factori cresc probabilitatea de a dezvolta sindromul colonului iritabil:
Vârsta sub 50 de ani: boala debutează frecvent la adolescenți sau adulți tineri.
Sexul feminin: femeile sunt de două ori mai predispuse.
Istoric familial – predispoziția genetică sau un mediu familial comun.
Tulburările psihice (anxietate, depresie, stres post‑traumatic).
Istoric de abuz fizic sau sexual în copilărie.
Simptome
Simptomele pot fi episodice și diferă de la o persoană la alta. Cele mai frecvente manifestări sunt:
Dureri sau crampe abdominale asociate cu nevoia de a merge la toaletă.
Balonare și exces de gaze.
Diarree, constipație sau alternanța între ele.
Modificări în frecvența sau aspectul scaunului, scaun prea tare sau prea moale.
Senzația de eliminare incompletă a scaunului și prezența mucusului albicios.
Simptomele pot fi agravate de anumite alimente (de exemplu, produse lactate, alimente cu gluten, băuturi carbogazoase sau gazoase), de menstruație sau de episoade de stres. Important: aceste triggere nu cauzează boala, ci doar o pot accentua.
Tipuri de sindrom de colon iritabil
Ghidurile internaționale clasifică SCI (sindromul colonului iritabil) în funcție de tipul predominant de scaun. Tabelul de mai jos te ajută să identifici categoria care ți se potrivește:
| Tip de SCI | Caracteristici | Observații |
|---|---|---|
| SCI cu predominanță de constipație (SCI‑C) | În >25 % din zile scaunul este tare sau grunjos (tip 1–2 pe scala Bristol); <25 % din zile scaunul este lichid. | Constipația domină; se asociază frecvent cu balonare. |
| SCI cu predominanță de diaree (SCI‑D) | În >25 % din zile scaunul este lichid sau moale (tip 6–7); <25 % din zile scaunul este tare. | Apare diaree frecventă, uneori bruscă, cu senzație de urgență. |
| SCI mixt (SCI‑M) | >25 % din zile alternanță între scaune tari și diareice. | Pacientul oscilează între constipație și diaree. |
| SCI neclasificat (SCI‑U) | Simptome de SCI care nu se încadrează clar în categoriile de mai sus. | Se stabilește împreună cu medicul. |
Diagnostic
Nu există un test unic pentru sindromul colonului iritabil. Diagnosticul este clinic și se bazează pe istoricul simptomelor și pe excluderea altor boli. Medicul va întreba despre legătura dintre durerea abdominală și scaun, frecvența simptomelor și modificările apărute. Criteriile Rome IV (utilizate de specialiști) menționează apariția durerilor abdominale cel puțin o zi pe săptămână în ultimele 3 luni, asociate cu schimbarea frecvenței sau aspectului scaunului. Pentru a exclude alte afecțiuni (boala celiacă, boala inflamatorie intestinală, cancer colorectal), medicul poate recomanda analize de sânge, teste de scaun, teste de respirație pentru intoleranțe sau imagistică (colonoscopie, endoscopie) în funcție de vârstă și simptome.
Cum se tratează sindromul colonului iritabil
Tratamentul este personalizat și combină modificări ale stilului de viață cu terapii medicamentoase sau psihologice. Nu există un medicament universal, iar ceea ce funcționează pentru o persoană poate fi inutil pentru alta.
Ajustări în alimentație și stil de viață
Creează un jurnal alimentar: notează ce ai mâncat și cum te-ai simțit pentru a identifica alimentele declanșatoare.
Crește treptat aportul de fibre (fructe, legume, cereale integrale) pentru constipație. Medicii pot recomanda suplimente de fibre dacă dieta nu este suficientă.
Redu glutenul și încearcă, dacă medicul îți indică, dieta low‑FODMAP, care restricționează temporar carbohidrații greu de digerat și apoi îi reintroduce treptat.
Evită alimentele care balonează: băuturile carbogazoase, guma de mestecat, fasolea, varza, varza de Bruxelles sau prăjelile.
Limitează produsele lactate dacă ești intolerant la lactoză și consultă un medic pentru a-ți asigura aportul de calciu.
Hidratează‑te corespunzător: bea cel puțin 2 litri de apă pe zi.
Fă mișcare regulată (150 de minute de activitate moderată pe săptămână) și odihnește-te suficient. Exercițiul și somnul de calitate reduc stresul și susțin tranzitul intestinal.
Găsește modalități de relaxare: yoga, meditația și terapia de respirație pot calma sistemul nervos.
Opțiuni terapeutice
Suplimente și remedii naturale: anumite suplimente cu menta sau ulei de mentă pot reduce crampele, iar probioticele pot susține microbiomul. Discută întotdeauna cu medicul înainte de a le folosi.
Medicamente pentru constipație: medicii pot recomanda agenți laxativi (de tip osmotic) sau medicamente care cresc secreția și motilitatea intestinală; acestea se aleg în funcție de severitatea simptomelor.
Medicamente pentru diaree: agenți antidiarreici și sechestratori de acizi biliari pot ameliora episoadele de diaree.
Medicație pentru dureri și spasme: antispastice, anticolinergice sau doze mici de antidepresive pot reduce durerea și hipersensibilitatea intestinală.
Terapie psihologică: pentru mulți pacienți, terapia cognitiv‑comportamentală sau hipnoza direcționată asupra intestinului reduc frecvența și severitatea puseelor. Aceste intervenții se adresează conexiunii intestin‑creier și sunt utile mai ales când stresul și anxietatea agravează simptomele.
Cum te poate ajuta Ringdoc?
Sindromul colonului iritabil este o boală pe termen lung, iar colaborarea cu un specialist este esențială. Prin aplicația Ringdoc poți:
Programa consultații online cu gastroenterologi și nutriționiști fără drumuri la clinică.
Obține un plan alimentar personalizat și recomandări privind dieta low‑FODMAP sau suplimentarea cu fibre.
Primi rețete electronice pentru medicația necesară și monitorizare la distanță.
Accesa sprijin psihologic pentru gestionarea stresului și a anxietății legate de boală.
Concluzie
Sindromul colonului iritabil este o afecțiune foarte frecventă, dar adesea subdiagnosticată. Deși nu provoacă leziuni permanente și nu amenință viața, simptomele sale pot fi neplăcute și pot scădea calitatea vieții. Înțelegerea factorilor declanșatori, adoptarea unei diete și a unui stil de viață echilibrat, precum și accesul la tratament individualizat sunt cheia pentru a ține boala sub control. Nu amâna consultul medical atunci când apar simptome noi sau persistente; prin telemedicina Ringdoc poți obține rapid sfaturi specializate și sprijinul de care ai nevoie pentru a trăi confortabil, în ciuda sindromului colonului iritabil.
