Varicela, cunoscută popular sub denumirea de „vărsat de vânt”, este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian (VZV). Afectează în special copiii, dar poate apărea și la adulți, unde poate avea manifestări mai severe.
Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății), în fiecare an sunt raportate aproximativ 140 de milioane de cazuri, rata de mortalitate fiind de 1-3 decese la 100.000 de cazuri. În România, incidența este aproximativ 300-350 de cazuri anuale, la 100.000 de locuitori.
Ce este varicela?
Varicela este considerată o boală eruptivă a copilăriei, alături de rujeolă (pojar), rubeolă (pojărel) sau oreion. În general, la copiii sănătoși, evoluția varicelei este ușoară spre moderată, organismul eliminând infecția în decurs de circa o săptămână. Totuși, în cazul adulților, al bebelușilor, al gravidelor sau al persoanelor cu imunitate scăzută, varicela poate avea simptome mai severe și un risc mai mare de complicații.
Cea mai bună metodă de prevenire a varicelei este vaccinarea, disponibilă și în România ca vaccin opțional (nu inclus încă în schema națională obligatorie de imunizare). Vom detalia în cele ce urmează toate aspectele importante despre varicelă.
Simptomele Varicelei
Debutul varicelei poate semăna cu o răceală ușoară: copilul poate avea febră moderată, stare de oboseală, scăderea apetitului, dureri de cap sau dureri ușoare în gât. Simptomul clasic al varicelei însă este erupția cutanată pruriginoasă (care provoacă mâncărimi intense). Caracteristicile erupției în varicelă sunt:
Pete roșii care apar inițial pe piept, spate și față, apoi se răspândesc pe întregul corp (inclusiv pe scalp, în gură sau pe pleoape).
Vezicule pline cu lichid clar (bășicuțe) ce se formează pe baza petelor în decurs de 1-2 zile. Aceste vezicule seamănă cu niște mici “picături de rouă” pe piele.
Uscare și formare de cruste: veziculele se sparg sau se usucă și formează coji (cruste maronii). Erupția varicelei evoluează în valuri, cu noi pete și vezicule apărând timp de 3-5 zile. Astfel, pe pielea pacientului pot exista simultan leziuni în diferite stadii – pete, vezicule și cruste.
De obicei, copilul sau adultul cu varicelă are și febră (moderată, 38-39°C), oboseală, iritabilitate și scăderea poftei de mâncare pe durata bolii. În cazurile ușoare, numărul veziculelor poate fi redus, însă adesea un copil nevaccinat poate prezenta câteva sute de leziuni (până la ~500) pe toată suprafața corpului. Erupția continuă să apară în primele 4-5 zile de boală, apoi leziunile încep să se vindece. În aproximativ o săptămână de la debut, majoritatea veziculelor se transformă în cruste uscate. După căderea crustelor, pot rămâne temporar mici zone de piele decolorată sau ușor cicatrici, mai ales dacă leziunile au fost rupte prin scărpinare.
Important: scărpinatul leziunilor trebuie evitat pe cât posibil, deoarece poate duce la suprainfecții bacteriene ale pielii și poate lăsa cicatrici permanente. Vom detalia la secțiunea de tratament cum se pot ameliora mâncărimile și cum pot fi îngrijite corect leziunile de varicelă.
Varicela comparativ cu alte boli eruptive
Un adult sau copil cu erupție cutanată și febră ar putea avea varicelă sau o altă boală eruptivă (exantematică). Este util să cunoaștem diferențele între varicelă și alte boli cu erupție, precum rujeola (pojarul) sau rubeola (pojărelul), pentru a recunoaște corect boala. Tabelul de mai jos compară principalele caracteristici ale varicelei cu cele ale rujeolei și rubeolei:
| Caracteristică | Varicelă (vărsat de vânt) | Rujeolă (pojar) | Rubeolă (pojărel) |
|---|---|---|---|
| Agent cauzator | Virus varicelo-zosterian (VZV), din familia herpesvirușilor | Virus rujeolic (paramixovirus) | Virus rubeolic (Rubivirus) |
| Transmitere | Aerogenă (prin aer, picături de salivă) și contact direct cu veziculele | Aerogenă (tuse, strănut); virus extrem de contagios (persistă 2h în aer) | Aerogenă (tuse, strănut) și transplacentar (de la gravide la făt); mai puțin contagioasă decât rujeola |
| Perioadă de incubație | ~14 zile (interval 10-21 zile) | ~10 zile până la simptome (7-14 zile), ~14 zile până la erupție | ~14-21 zile |
| Debut | Simptome ușoare de răceală, febră moderată, apoi erupție în valuri (către ziua 1-2 de febră) | Febră înaltă (peste 39°C), tuse, secreții nazale, conjunctivită; pete Koplik în gură (albe)† apar la 2-3 zile, apoi erupție la 3-4 zile de la debut | Febră ușoară, adenopatii (ganglioni măriți, în special în spatele urechilor), erupție fină la 1-2 zile de la debut, simptome generale adesea absente sau foarte ușoare |
| Tipul erupției | Pete roșii -> vezicule cu lichid (“bășici”) -> pustule -> cruste maronii. Leziuni foarte pruriginoase; apar în valuri, distribuție predominant pe trunchi, față, scalp. Leziuni și pe mucoase (ex. în gură) posibile. | Pete roșii maculo-papuloase (plate și ușor reliefate) care confluează și formează placarde extinse; debut pe față și apoi se extind spre trunchi și membre. Nu apar vezicule cu lichid. | Pete roz-pal, mici, neconfluente, apar mai întâi pe față apoi pe corp; dispar în ~3 zile. Erupția rubeolei este adesea mai discretă, poate trece neobservată. |
| Alte simptome asociate | Mâncărimi intense; febră moderată; stare relativ bună, copilul se poate juca între puseurile de febră. | Febră foarte mare (până la 40°C) pe durata erupției; tuse, conjunctivită puternică (ochi roșii și secreții), stare generală grav afectată, copil apatic. | Febră joasă, ganglioni măriți la ceafă și urechi; uneori dureri articulare (mai ales la adolescenți/adulți); stare generală bună. |
| Contagiozitate | Foarte ridicată: 90-95% dintre contacții susceptibili fac boala. Contagioasă din cu 1-2 zile înainte de erupție până la uscarea ultimelor vezicule (aprox. 7 zile). | Extrem de ridicată: aproape 100% dintre persoanele neimunizate se infectează dacă sunt expuse. Contagioasă din cu 4 zile înainte de erupție până la 4 zile după apariția acesteia. | Contagiozitate moderată: ~50-60%. Contagioasă cu ~7 zile înainte de erupție și încă ~7 zile după apariția ei. |
| Vaccinare | Disponibilă – vaccin viu atenuat, 2 doze recomandate (nu este inclus încă în schema națională gratuită în România). Previene ~95% din formele moderate și 100% din formele grave. | Disponibilă – vaccin ROR (rujeolic-oreion-rubeolic) obligatoriu în schema națională, în 2 doze (la 12 luni și la 5 ani). Foarte eficient (>97% protecție după 2 doze). | Disponibilă – componenta Rubeolă din vaccinul ROR (2 doze). Foarte eficient (>95%), previne și sindromul rubeolei congenitale la nou-născuții mamelor vaccinate. |
Transmiterea varicelei
Varicela este una dintre cele mai contagioase boli, virusul răspândindu-se rapid într-o comunitate de persoane nevaccinate sau care nu au avut boala. Iată cum se transmite varicela și cât timp este contagioasă:
Pe calea aerului (aerogenă)
O persoană bolnavă elimină virusul în aer prin picături fine de salivă atunci când tușește sau strănută. Alte persoane din apropiere pot inhala aceste particule virale și se pot infecta. Virusul varicelei poate pluti în aer sau se poate depune pe suprafețe, de unde ajunge apoi pe mâinile și mucoasele altor persoane. În spații închise, virusul se transmite extrem de ușor – se estimează că 90-100% dintre cei susceptibili (nevaccinați și care nu au avut varicelă) vor contracta boala dacă stau în preajma unui bolnav.
Prin contact direct
Varicela se transmite și prin atingerea directă a veziculelor unei persoane infectate. Lichidul din veziculele proaspete conține cantități mari de virus. Dacă atingi pielea sau obiectele contaminate (prosoape, haine) și apoi duci mâna la gură, nas sau ochi, virusul poate pătrunde în organism. De asemenea, scărpinarea veziculelor poate pune virusul pe mâinile bolnavului, crescând riscul de a-l transmite altora prin contact.
Perioada de contagiozitate
O persoană cu varicelă devine contagioasă cu 1-2 zile înainte de apariția erupției (deci chiar înainte să știe că are boala) și rămâne contagioasă până când toate veziculele s-au uscat și au făcut crustă. Acest lucru durează de obicei aproximativ 7 zile de la debutul erupției. În această perioadă, bolnavul trebuie izolat la domiciliu pentru a evita răspândirea – nu trebuie să meargă la școală, grădiniță, serviciu sau în locuri aglomerate. După ce toate leziunile au cruste uscate și nu mai apar altele noi, persoana nu mai este contagioasă. Important: dacă un copil vaccinat împotriva varicelei face totuși boala (formă ușoară), acesta poate să nu dezvolte vezicule cu crustă, ci doar câteva bubițe roșii. Totuși, și acești copii sunt contagioși, până la 24 de ore după apariția ultimii leziuni noi
Transmitere de la zona zoster
Virusul varicelo-zosterian, odată intrat în organism, rămâne latent și poate reapară mai târziu sub forma herpesului zoster (zona zoster). Persoana cu zona zoster nu va transmite zona zoster altei persoane, însă poate transmite varicela. Dacă o persoană care nu a avut varicelă sau nu a fost vaccinată intră în contact cu leziunile (veziculele) de zona zoster ale cuiva, aceasta poate contracta varicela. De exemplu, un bunic care face zona zoster ar putea transmite varicela nepoțelului nevaccinat, atingându-l sau prin picături aeriene rezultate de la leziunile zoster (mai rar). În schimb, un copil cu varicelă nu poate provoca direct zona zoster altei persoane – zona zoster apare doar prin reactivarea virusului deja prezent în corpul cuiva care a avut anterior varicelă.
Perioada de incubație
Intervalul de timp de la expunerea la virus până la apariția simptomelor este, în medie, de 14-15 zile. Incubația varicelei variază între 10 și 21 de zile. Asta înseamnă că, dacă ați fost în contact cu cineva bolnav, pot trece până la 2-3 săptămâni înainte să știți dacă ați luat boala. Persoana devine contagioasă abia spre finalul perioadei de incubație (cu 1-2 zile înainte de primele bubițe).
De reținut: Varicela se răspândește atât de ușor încât, înainte de introducerea pe scară largă a vaccinului, aproape toți copiii făceau boala la o vârstă fragedă. Astăzi, în țările unde vaccinarea este rutină, incidența varicelei a scăzut dramatic. În continuare, dacă cineva din familie face varicelă, este foarte probabil ca toți cei nevaccinați din casă, care nu au trecut anterior prin boală, să se îmbolnăvească și ei.
Tratamentul varicelei
Pentru majoritatea copiilor și adulților sănătoși, varicela este o boală autolimitată, ceea ce înseamnă că organismul o vindecă de la sine în decurs de 7-10 zile. Tratamentul varicelei constă în principal în ameliorarea simptomelor și îngrijirea adecvată a pacientului acasă. Iată măsurile recomandate:
Odihnă și hidratare
Bolnavul de varicelă trebuie să stea acasă, de preferință în repaus la pat, evitând efortul. Este esențial să bea suficiente lichide (apă, ceaiuri, supe) pentru a preveni deshidratarea mai ales dacă are febră. Alimentația ușoară, bogată în vitamine, ajută organismul să lupte cu infecția.
Scăderea febrei și combaterea disconfortului
Pentru febră și durerile asociate se pot administra antipiretice precum paracetamolul, conform indicațiilor medicului. Atenție: nu se administrează aspirină (acid acetilsalicilic) la copii și adolescenți cu varicelă, deoarece crește riscul unui sindrom rar dar grav (sindromul Reye). Ibuprofenul este de evitat de asemenea, unele studii sugerând o asociere cu complicații cutanate în varicelă. Paracetamolul rămâne antitermicul de primă alegere. Dacă mâncărimile sau disconfortul sunt mari, medicul poate recomanda și un antihistaminic (de exemplu difenhidramina) pentru a reduce pruritul și a ajuta copilul să se odihnească.
Îngrijirea erupției și a pielii
Pentru a calma mâncărimile intense, se pot face băi călduțe (nu fierbinți) cu apă în care s-a dizolvat bicarbonat de sodiu sau fulgi de ovăz coloidal – acestea ajută la alinarea pruritului. După baie, pielea se tamponează ușor cu prosopul, fără frecare. Aplicarea locală a unei loțiuni calmante (ex. loțiune cu calamină) poate usca leziunile și diminua mâncărimea. Unguentele antiseptice pot fi folosite pe veziculele rupte pentru a preveni suprainfecția bacteriană. Nu spargeți veziculele și nu desprindeți crustele înainte de vreme – lăsați-le să cadă singure, altfel pot rămâne cicatrici. Este recomandat ca bolnavul (mai ales copiii mici) să poarte îmbrăcăminte lejeră, subțire și curată, din bumbac, care să nu irite pielea. Mențineți unghiile copilului tăiate scurt și curate, pentru a reduce eventualele zgârieturi involuntare și riscul de infecție a leziunilor.
Izolare și igienă
Pacientul cu varicelă trebuie izolat la domiciliu pe durata contagiozității (până ce cad toate crustele). Aerisiți frecvent camera bolnavului și mențineți o igienă bună. Se recomandă schimbarea zilnică a hainelor și a lenjeriei de pat, spălarea lor la temperaturi ridicate, precum și spălarea frecventă a mâinilor atât pentru bolnav, cât și pentru îngrijitori. Evitați contactul strâns între bolnav și ceilalți membri ai familiei susceptibili (nevaccinați). Dacă bolnavul trebuie totuși să iasă din casă (de exemplu pentru un consult medical), puneți-i o mască și acoperiți eventuale leziuni expuse, pentru a reduce riscul de transmitere.
În cele mai multe cazuri, aceste măsuri de suport sunt suficiente, iar varicela se vindecă fără probleme. Febra și simptomele generale dispar în 4-7 zile, iar crustele cad în următoarele 1-2 săptămâni.
Vaccinarea împotriva varicelei
Vaccinul anti-varicelă este cea mai eficientă metodă de a preveni boala și complicațiile sale. În multe țări, vaccinul varicelic este inclus în schema de vaccinare a copilului (de obicei sub formă de vaccin combinat RORV – rujeolă-oreion-rubeolă-varicelă – sau administrat separat). Iată ce ar trebui să știți despre vaccinare:
Tipul de vaccin și eficacitate
Vaccinul contra varicelei este un vaccin viu atenuat (conține virus varicelic slăbit, care nu provoacă boala la persoanele sănătoase, dar induce imunitate). Se administrează în două doze, pentru a oferi protecție optimă. O singură doză protejează majoritatea copiilor, dar a doua doză (rapelul) crește eficacitatea la peste 95%. Studiile au arătat că vaccinarea cu două doze previne circa 95% din formele moderate de boală și 100% din formele grave de varicelă. Chiar dacă, rar, o persoană vaccinată face totuși varicelă, boala va fi foarte ușoară, cu mult mai puține leziuni și practic fără risc de complicații serioase.
Scheme de administrare
În țările care au adoptat vaccinarea de rutină, prima doză se face de obicei la vârsta de 12-15 luni, urmată de a doua doză la 4-6 ani (simultan cu rapelul ROR). În România, vaccinul varicelic nu este inclus deocamdată în programul național gratuit, însă este recomandat de majoritatea pediatrilor și disponibil în mediul privat sau la solicitare. Schema recomandată local poate varia: unii medici oferă prima doză la 12 luni și a doua la 5 ani (în paralel cu vaccinul ROR), alții preferă 2 doze la interval de 6 săptămâni la copiii mai mari nevaccinați. De asemenea, adolescenții și adulții care nu au avut varicelă în copilărie și nu au fost vaccinați ar trebui să ia în considerare vaccinarea (2 doze administrate la interval de 4-8 săptămâni). Vaccinul este important mai ales pentru femeile tinere care intenționează să rămână însărcinate și nu au imunitate – pentru a evita o infecție în sarcină.
Siguranța vaccinului
Vaccinul contra varicelei este în general foarte sigur. Reacțiile adverse sunt de obicei ușoare: durere sau roșeață la locul injecției, febră joasă, erupție ușoară cu câteva bubițe (în 1-2 săptămâni după vaccin, la un număr mic de persoane). Reacțiile severe sunt extrem de rare. Vaccinul este contraindicat persoanelor cu imunodeficiențe severe sau alergii grave la componentele vaccinului – medicul va evalua situațiile individuale. Mituri de demontat: Vaccinul NU cauzează autism (un mit demult dezmințit științific) și nici nu “slăbește imunitatea”; dimpotrivă, previne îmbolnăvirea și complicațiile potențial periculoase ale varicelei.
Impactul vaccinării
Țările care au introdus vaccinarea de rutină au observat o scădere cu peste 90% a cazurilor de varicelă și aproape eliminarea deceselor cauzate de această boală. De exemplu, în SUA (unde vaccinul se administrează din 1995), internările și complicațiile grave prin varicelă au devenit foarte rare. Vaccinarea multor persoane duce și la protecția indirectă a celor nevaccinați (imunitate de grup). Organizația Mondială a Sănătății recomandă includerea vaccinului varicelic în programele naționale atunci când acoperirea vaccinală poate fi menținută ridicată (peste 80%). Altfel, există riscul ca, dacă se vaccinează puțin și neuniform, boala să devină mai rară în copilărie dar să apară la vârste mai mari, când e mai severă. Cu alte cuvinte, vaccinarea împotriva varicelei e cel mai benefică atunci când este făcută pe scară largă.
Concluzie
Varicela rămâne o boală frecvent întâlnită, mai ales la copii, însă este în general gestionabilă cu îngrijiri la domiciliu și suport simptomatic. Deși majoritatea pacienților se vindecă fără probleme, trebuie să fim conștienți că pot apărea complicații, în special la grupele de risc (sugari, adulți, gravide, imunocompromiși). Din fericire, avem la dispoziție vaccinul varicelic, o metodă sigură și eficientă de a preveni boala. Vaccinarea pe scară largă a redus drastic numărul de cazuri de varicelă și de complicații asociate.
Pentru orice nelămurire sau sfat medical legat de varicelă sau alte afecțiuni, pe Ringdoc ai acces rapid la medici care te pot ajuta cu recomandări personalizate și suport de specialitate.
